Sibiu -album foto

Sibiul Capitală Europeană Culturală

Cel mai aşteptat eveniment cultural al anului 2007 în România, programul „Sibiu, Capitala Culturală Europeană”, a fost declarat deschis pe 1 ianuarie, în prima zi în care România a devenit membru al UE. Peste 40.000 de oameni au participat luni la spectacolul de sunet şi pirotehnie ce a marcat intrarea Sibiului în rândul Capitalelor Culturale Europene.

Susţinut de Compania franceză „Groupe F”, care acum două săptămâni a organizat şi ceremonia de deschidere de la Luxemburg, unde a fost lansat programul „Luxemburg şi Marea Regiune, Capitala Culturală Europeană”, oraşul-partener al Sibiului pe parcursul întregului an, spectacolul „Noaptea Cometelor” a fost descris de primarul Sibiului, Klaus Johannis, drept „un succes de mare clasă, o premieră de acest tip în România”. 2400 de comete de foc au putut fi văzute pe cerul Sibiului în această primă seară din an. Compania „Groupe F” a pregătit spectacole şi la Turnul Eiffel (2000), pentru Lille (Capitala Culturală Europeană în 2004), inaugurarea în 2004 a Podului Patras, Grecia, ceremoniile de deschidere şi închidere ale Jocurilor Olimpice de Vară de la Atena (2004), Jocurile Olimpice de Iarnă de la Torino (2004) şi ceremoniile de Anul Nou la Londra (2005 şi 2006). Concertul de 70 de minute al lui Chris Norman a fost alt eveniment aşteptat de sibieni, la fel ca şi concertul de jazz, susţinut de Nicolas Simion, muzicianul care a cântat şi în cadrul festivităţii de deschidere de la Luxemburg.

„Deschidem un an important pentru sibieni, pentru România. Vă doresc să fie o Capitală Culturală Europeană care să ne facă cinste”, au fost cuvintele cu care primarul Johannis a lansat oficial programul „Sibiu, CCE 2007”.

După ce au luat parte la inaugurarea noului sediu al Bibliotecii „Astra”, preşedintele Traian Băsescu şi prim-ministruL Călin Popescu Tăriceanu au asistat la concertul susţinut de Filarmonica Naţiunilor, sub bagheta lui Justus Frantz, la Sala „Thalia”, unde au participat oficialităţi române şi străine, miniştri, ambasadori şi o delegaţie din partea Luxemburgului, compusă din Octavie Modert, secretar de stat în Ministerul Culturii din Luxemburg şi Guy Dockendorf, preşedintele Asociaţiei „Luxemburg, Capitala Culturală Europeană 2007”. În legătură cu programul Filarmonicii Naţiunilor, Klaus Johannis şi-a exprimat regretul că nu a fost interpretată şi „Rapsodia I” de George Enescu, după ce dirijorul a considerat că membrii orchestrei nu sunt suficient de pregătiţi pentru acest lucru.

Sibiu şi Luxemburg, împreună în 2007


Sibiul a candidat pentru titlul de capitală culturală europeană la începutul anului 2004, fiind sprijinit de Marele Ducat de Luxemburg, care deja depusese candidatura oraşului Luxemburg şi care dorea să împartă acest statut cu Sibiul. Motivaţia se află mai ales în rădăcinile comune ale Sibiului (Hermannstadt, în germană) şi Luxemburgului: primii colonişti care au întemeiat aşezarea de pe malurile Cibinului, în sec. XII, erau originari din zona unde se află acum Marele Ducat Luxemburg.

Luxemburghezii şi saşii din Sibiu au descoperit, la primele vizite reciproce, că şi acum pot vorbi într-o limbă comună. Aşa se face că, într-un timp-record, Sibiul a fost desemnat, în mai 2004, în urma votului Consiliului de Miniştri ai Culturii din UE, Capitala Culturală Europeană 2007. La luarea deciziei a cântărit mult parteneriatul cu Luxemburgul şi coordonarea evenimentelor între oraşe. Astfel, cele două oraşe vor desfăşura în acest an 26 de proiecte culturale comune.


Cultură de o sută de milioane de euro


Timp de doi ani şi jumătate, de când Sibiul a fost desemnat capitală culturală europeană, în infrastructura din oraş s-au făcut investiţii masive. Municipalitatea a cheltuit peste o sută de milioane de euro în restaurarea şi renovarea centrului vechi al oraşului. Pentru proiectele culturale din 2007, peste două sute la număr, însumând peste o mie de evenimente, se alocă aproximativ 12 milioane de euro, din care jumătate vin de la Ministerul Culturii şi Cultelor, iar restul - de la Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Sibiu, precum şi de la operatori culturali.

La toate acestea se adaugă o sumă de ordinul milioanelor de euro, bani care vor intra în Sibiu din buzunarele celor peste 500.000 de turişti aşteptaţi în acest an. Oferta culturală este mai mult decât generoasă. Este vorba despre peste 220 de proiecte, conţinând circa o mie de evenimente din domeniile teatru, pictură, literatură, muzică, film, dans, chiar şi gastronomie.

Anul 2007 aduce la Sibiu înalte feţe ale familiilor regale europene. Lista oaspeţilor care deja au răspuns afirmativ invitaţiei este lungă: Marele Duce Henri de Luxemburg, Prinţul Albert de Monaco, Prinţul Adam din Liechtenstein, Prinţul Charles din Marea Britanie, Prinţul Frederik din Danemarca şi Felipe de Bourbon al Spaniei.

Avortul

Pentru ce se căsătoresc oamenii? Pentru a îndeplini trei scopuri: să înmultească neamul omenesc, să se ajute reciproc, să stârpeascâ patimile desfrânării. Deci doi tineri când se căsătoresc, dacă încalcă unul din cele trei scopuri, fac un mare păcat. Unul din cele trei scopuri care se încalcă foarte des este cel al înmultirii oamenilor, al procreării. Nu lasă mersul normal al vietii, ci îsi programează câti copii să facă, după bunul lor plac. Lasă un copil sau doi să se nască si restul îi aruncă la canal. Cea mai oribilă crimă este avortul, când mama îsi omoară propriul copil. Nici animalele nu fac asa ceva, dimpotrivă nasc câti pui le dă Dumnezeu si îi iubesc foarte mult. Toate păcatele se pot ierta, spun Sfintii Părinti, dar păcatul acesta al avortului, al crimei asupra unui suflet nevinovat poate fi iertat doar cu pretul unor osteneli, nevointe, al unei pocăinte care pot dura viata întreagă. Sângele acelui prunc nevinovat strigă din pământ. Acei prunci avortati plâng înaintea lui Dumnezeu si cer răzbunarea sângelui vărsat de mamă. Cel mai mare bine pe care-1 poti face în viată, ca om căsătorit, este să dai viată mai departe. Oricât ai posti, oricât te-ai ruga, oricât ai da de pomană, oricâtă nevointă ai face în viată, nu este mai mare lucru ca atunci când dai viată unui om. Toti Sfintii din ceruri cu toti îngerii si întregul cer se bucură când se naste un copil. Singură mama poate să facă o asemenea minune, ea este singurul laborator ce poate da nastere unei fiinte umane. Dacă refuză a da nastere, a da viată, refuză ea însăsi a avea viată vesnică. Majoritatea femeilor, foarte comod, justifică faptul că nu nasc copii mai multi datorită contextului în care trăiesc: că nu au cu ce să-i hrănească si să-i crească. Insă aceasta este o mare cursă pe care le-o întinde satana. Trebuie să fim constienti că Dumnezeu niciodată nu va da voie să se nască un copil fară a avea asigurată bucătica lui de pâine. Este un mers firesc si natural al lucrurilor să se intample asa.Atunci cand nu avem credinta in Dumnezeu se produce nefirescul,nenaturalul.Atunci când cineva avortează nu are credintă în Bunul Dumnezeu, în faptul că El este deasupra si va ocroti acel copil; lipsind credinta în Dumnezeu se ajunge la păcatul pruncuciderii, adică al avortului.

Icoanele in scoli

Din punctul meu de vedere icoanele nu ar trebui sa fie interzise in scoli deoarece datorita bisericii exista astazi scoli.Biserica a initiat primele scoli si oamenii ar trebui sa respecta acest lucru.Eu una nu inteleg care ce problema au oamenii impotriva icoanelor.Poate multi elevi vor ca sa se roage la scoala inaintea lucrarilor ca Dumnezeu sai ajute sa aiba rezultate bune;ceilalti n-ar trebui sa-i impiedice sa faca acest lucru.Icoanele simbolizeza biserica si orice crestin adevarat ar trebui sa aiba in casa macar o icoana.

Sportul si televiziunea

Comitetul Ministrilor, in baza articolului 15.b al Statutului Consiliului Europei,
Amintind Rezolutia (76) 41 referitoare la principiile pentru o politica a sportului pentru toti;
Tinând cont de faptul ca guvernelor le revine responsabilitatea de a veghea ca sa fie oferite posibilitati pentru practica sportului la toate nivelele de experienta si tuturor cetatenilor;
Convins ca televiziunea reprezinta un mijloc important pentru a atinge aceste obiective si felicitându-se pentru faptul ca majoritatea organizatilor de televiziune acorda deja o parte apreciabila a emisiunilor unor programe care trateaza despre diverse aspecte ale sportului si activitatilor recreative;
Având in vedere modalitatile concrete in care sportul este organizat in statele mebre si faptul ca, intr-un numar mare din acestea, protejarea independentei organizatiilor de sport este garantata , fie prin constitutie, fie prin politica guvernului;
Subliniind principiul care prevaleaza in statele membre conform caruia organismele de radiodifuziune sunt autonome si independene fata de guverne in ceea ce priveste continutul programelor lor si al functionarii de zi cu zi;
Recomanda guvernelor statelor membre sa intreprinda masurile necesare, tinând cont de structura si de traditii, in scopul de a incuraja organismele nationale de sport si de televiziune sa realizeze intre ele, când este cazul stabilind mecanismele adecvate, intelegeri si cooperare in vederea:
examinarii aspectelor de principiu in general si a tuturor celorlalte probleme care se refera la parti, precum si mijloacelor care sa permita televiziunii sa incurajeze si mai mult practicarea sporturilor;
sa favorizeze elaborarea unei serii de programe de TELEVIZIUNE destinate promovarii practicii sportive; sa studieze realizarea de noi tipuri de programe (inclusiv in ceea ce se refera la metode si ore de prezentare) având un astfel de obiectiv si sa procedeze la testarea acestora; sa examineze elementul recreativ din transmisia televizata a manifestarilor sportive; sa caute mijloacele prin care cele doua parti ar putea colabora pentru a se stradui sa depaseasca anumite probleme legate de sport si cu care sunt confruntate atât televiziunea cât si organizatiile sportive(cum ar fi necesitatea de a pune la indemâna unui public cât mai larg sporturi noi sau cele practicate de catre o minoritate, abordarea unor episoade de violenta asociate cu manifestarile sportive atât pe terenurile unde acestea au avut loc cât si in alte parti, amestecul excesiv al intereselor comerciale in sportul amator) si sa examineze toate celelalte masuri adecvate de natura similara;
sa stimuleze si, in masura posibilului, sa coordoneze activitatile de cercetare nationala (indeosebi punând accentul pe anchete referitoare la telespectatori) asupra diverselor aspecte legate de sport si televiziune, sa evalueze si sa urmareasca, prin intermediul unor proiecte de cercetare stiintifica adecvate, initiativele, experienta si proiectele care au fost elaborate si promovate;
Invita guvernele statelor membre sa transmita Secretarului General al Consiliului Europei, cel târziu pâna la 1 ianuarie 1981, un raport care sa expuna initiativele si masurile luate pentru a se da urmare prezentei recomandari, precum si rezultatele acestor initiative si acestor masuri.

MARI ROMANI

A impanzit Moldova cu manastiri, cum nici un alt domnitor nu a făcut, iar Dumnezeu i-a dăruit cea mai lungă domnie din istoria românilor (47 de ani) până la înscăunarea lui Carol I. Nepot al lui Alexandru cel Bun, Ştefan al III-lea ajunge la tron în aprilie 1457, punând capăt unui adevărat război care îi însângerase familia timp de 25 de ani. De la început s-a confruntat cu problema delicată a relaţiilor Moldovei cu Ungaria şi Polonia. În decembrie 1467, Ştefan îl înfrânge la Baia pe regele Ungariei, Matei Corvin, care pornise o expediţie împotriva Moldovei. După acest episod, relaţiile dintre cei doi se vor îmbunătaţi. Cu Polonia conflictul era mai vechi şi va continua şi sub urmaşii săi.În 1485, Ştefan face la Colomeea jurământ de vasalitate regelui polon Cazimir al IV-lea, dar în 1490 conflictul se redeschide din cauza vechii probleme a stăpânirii Pocuţiei. Ştefan organizează o expediţie şi instalează garnizoane moldoveneşti. În 1497, noul rege al Poloniei, Ioan Albert, face, la rândul lui, o mare expediţie în Moldova, dar este înfrânt în bătălia istorică de la Codrii Cosminului. Astfel, pretenţiile Poloniei asupra Pocuţiei sunt abandonate temporar. În 1475, Ştefan se confruntă cu o mare expediţie otomană condusă de Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui. Armata turcească este înfrântă pe 10 ianuarie la Podul Înalt (Vaslui), victorie care i-a adus domnului Moldovei elogii din partea intregii Europe creştine şi titlul de «Atlet al lui Christos» din partea papei Sixt al IV-lea. Elogiile n-au fost însă însoţite şi de ajutoarele strict necesare, astfel că, în anul următor, Mehmet revine, armata moldovenească fiind înfrântă, în vară, la Valea Albă (Războieni). Turcii nu au putut fructifica victoria şi s-au retras peste Dunăre. Luptele cu turcii au continuat cu victorii importante de partea lui Ştefan, până în 1484, când sultanul Baiazid al II-lea reuşeşte să ocupe cele două cetăţi cheie de la limanul Nistrului şi malul Mării Negre: Chilia şi Cetatea Albă. În 1489, Ştefan încheie cu turcii un tratat de pace prin care se angajează să plătească Imperiului Otoman un tribut anual de 3.000 de florini veneţieni. Pe plan cultural, Ştefan este cel mai important ctitor de biserici şi mănăstiri din Moldova medievală, în epoca sa cristalizându-se aşa numitul «stil moldovenesc». Ştefan moare la 2 iulie 1504, din cauza unei vechi răni la picior, căpătată la un asediu al cetăţii Chilia. Prin modul în care a condus şi apărat ţara, Ştefan cel Mare a oferit o lecţie de diplomaţie şi în egală măsură, de strategie militară.

Poza mea

Eu cu o fata pe care o iubesc foarte mult. E ca o sora mai mare chiar daca e mai mica.