Sportul si televiziunea

Comitetul Ministrilor, in baza articolului 15.b al Statutului Consiliului Europei,
Amintind Rezolutia (76) 41 referitoare la principiile pentru o politica a sportului pentru toti;
Tinând cont de faptul ca guvernelor le revine responsabilitatea de a veghea ca sa fie oferite posibilitati pentru practica sportului la toate nivelele de experienta si tuturor cetatenilor;
Convins ca televiziunea reprezinta un mijloc important pentru a atinge aceste obiective si felicitându-se pentru faptul ca majoritatea organizatilor de televiziune acorda deja o parte apreciabila a emisiunilor unor programe care trateaza despre diverse aspecte ale sportului si activitatilor recreative;
Având in vedere modalitatile concrete in care sportul este organizat in statele mebre si faptul ca, intr-un numar mare din acestea, protejarea independentei organizatiilor de sport este garantata , fie prin constitutie, fie prin politica guvernului;
Subliniind principiul care prevaleaza in statele membre conform caruia organismele de radiodifuziune sunt autonome si independene fata de guverne in ceea ce priveste continutul programelor lor si al functionarii de zi cu zi;
Recomanda guvernelor statelor membre sa intreprinda masurile necesare, tinând cont de structura si de traditii, in scopul de a incuraja organismele nationale de sport si de televiziune sa realizeze intre ele, când este cazul stabilind mecanismele adecvate, intelegeri si cooperare in vederea:
examinarii aspectelor de principiu in general si a tuturor celorlalte probleme care se refera la parti, precum si mijloacelor care sa permita televiziunii sa incurajeze si mai mult practicarea sporturilor;
sa favorizeze elaborarea unei serii de programe de TELEVIZIUNE destinate promovarii practicii sportive; sa studieze realizarea de noi tipuri de programe (inclusiv in ceea ce se refera la metode si ore de prezentare) având un astfel de obiectiv si sa procedeze la testarea acestora; sa examineze elementul recreativ din transmisia televizata a manifestarilor sportive; sa caute mijloacele prin care cele doua parti ar putea colabora pentru a se stradui sa depaseasca anumite probleme legate de sport si cu care sunt confruntate atât televiziunea cât si organizatiile sportive(cum ar fi necesitatea de a pune la indemâna unui public cât mai larg sporturi noi sau cele practicate de catre o minoritate, abordarea unor episoade de violenta asociate cu manifestarile sportive atât pe terenurile unde acestea au avut loc cât si in alte parti, amestecul excesiv al intereselor comerciale in sportul amator) si sa examineze toate celelalte masuri adecvate de natura similara;
sa stimuleze si, in masura posibilului, sa coordoneze activitatile de cercetare nationala (indeosebi punând accentul pe anchete referitoare la telespectatori) asupra diverselor aspecte legate de sport si televiziune, sa evalueze si sa urmareasca, prin intermediul unor proiecte de cercetare stiintifica adecvate, initiativele, experienta si proiectele care au fost elaborate si promovate;
Invita guvernele statelor membre sa transmita Secretarului General al Consiliului Europei, cel târziu pâna la 1 ianuarie 1981, un raport care sa expuna initiativele si masurile luate pentru a se da urmare prezentei recomandari, precum si rezultatele acestor initiative si acestor masuri.

MARI ROMANI

A impanzit Moldova cu manastiri, cum nici un alt domnitor nu a făcut, iar Dumnezeu i-a dăruit cea mai lungă domnie din istoria românilor (47 de ani) până la înscăunarea lui Carol I. Nepot al lui Alexandru cel Bun, Ştefan al III-lea ajunge la tron în aprilie 1457, punând capăt unui adevărat război care îi însângerase familia timp de 25 de ani. De la început s-a confruntat cu problema delicată a relaţiilor Moldovei cu Ungaria şi Polonia. În decembrie 1467, Ştefan îl înfrânge la Baia pe regele Ungariei, Matei Corvin, care pornise o expediţie împotriva Moldovei. După acest episod, relaţiile dintre cei doi se vor îmbunătaţi. Cu Polonia conflictul era mai vechi şi va continua şi sub urmaşii săi.În 1485, Ştefan face la Colomeea jurământ de vasalitate regelui polon Cazimir al IV-lea, dar în 1490 conflictul se redeschide din cauza vechii probleme a stăpânirii Pocuţiei. Ştefan organizează o expediţie şi instalează garnizoane moldoveneşti. În 1497, noul rege al Poloniei, Ioan Albert, face, la rândul lui, o mare expediţie în Moldova, dar este înfrânt în bătălia istorică de la Codrii Cosminului. Astfel, pretenţiile Poloniei asupra Pocuţiei sunt abandonate temporar. În 1475, Ştefan se confruntă cu o mare expediţie otomană condusă de Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui. Armata turcească este înfrântă pe 10 ianuarie la Podul Înalt (Vaslui), victorie care i-a adus domnului Moldovei elogii din partea intregii Europe creştine şi titlul de «Atlet al lui Christos» din partea papei Sixt al IV-lea. Elogiile n-au fost însă însoţite şi de ajutoarele strict necesare, astfel că, în anul următor, Mehmet revine, armata moldovenească fiind înfrântă, în vară, la Valea Albă (Războieni). Turcii nu au putut fructifica victoria şi s-au retras peste Dunăre. Luptele cu turcii au continuat cu victorii importante de partea lui Ştefan, până în 1484, când sultanul Baiazid al II-lea reuşeşte să ocupe cele două cetăţi cheie de la limanul Nistrului şi malul Mării Negre: Chilia şi Cetatea Albă. În 1489, Ştefan încheie cu turcii un tratat de pace prin care se angajează să plătească Imperiului Otoman un tribut anual de 3.000 de florini veneţieni. Pe plan cultural, Ştefan este cel mai important ctitor de biserici şi mănăstiri din Moldova medievală, în epoca sa cristalizându-se aşa numitul «stil moldovenesc». Ştefan moare la 2 iulie 1504, din cauza unei vechi răni la picior, căpătată la un asediu al cetăţii Chilia. Prin modul în care a condus şi apărat ţara, Ştefan cel Mare a oferit o lecţie de diplomaţie şi în egală măsură, de strategie militară.